Page Rank

 

OnePlusYou Quizzes and Widgets OnePlusYou Quizzes and Widgets

sâmbătă, martie 29, 2014

10 ani de NATO

Astăzi celebrăm 10 ani de aparteneţă la cea mai puternică alianţă militară a ultimelor decenii - asta după ce am fost membri pentru patru decenii în alianţa militară diametral opusă, creată exact cu scopul de a contracara influenţa NATO. Aceasta, la rândul ei, a fost înfiinţată pentru a stopa avansul sovieticilor în vestul Europei după sfârşitul celui de-al doilea război mondial - mai precis, pentru a-i controla pe germani, opri pe sovietici şi reţine pe americani în Europa: "to keep the Germans down, the Russians out and the Americans in", cum a spus primul secretar general al organizaţiei în 1949, Lordul Hastings Ismay. Mai multe detalii despre organizaţia care a ajutat la înfrângerea sovieticilor (temporară, după cum ne arată evenimentele actuale...) găsiţi şi la adresa:

miercuri, februarie 05, 2014

69 de ani de la "Conferinţa de la Yalta"

În 1945, la doar câteva luni după ce trupele române şi germane fuseseră evacuate din Crimeea, în fosta reşedinţă a ţarului de la Livadia (reşedinţa preşedintelui american F. D. Roosevelt pe durata conferinţei, de altfel...) s-a desfăşurat ultima întâlnire din timpul războiului a celor trei lideri, respectiv I. V. Stalin, F. D. Roosevelt şi W. L. S. Churchill. Roosevelt a mai trăit doar două luni după conferinţă - existând posibilitatea ca tocmai această deplasare să-i fi grăbit sfârşitul, iar Churchill a pierdut alegerile din iulie 1945 (fiind înlocuit în funcţia de prim-ministru chiar în timpul Conferinţei de la Potsdam); doar Stalin a mai "supravieţuit" în funcţie până în 1953, la moartea sa. Oricum, înainte de a ne mai gândi la "trădarea de la Yalta", e necesar să luăm în considerare următoarele fapte: 1. România era deja ocupată militar de trupe sovietice încă din toamna anului 1944; chiar dacă exista o "Comisie Aliată de Control", reprezentantul sovietic avea primul şi ultimul cuvânt. 2. Tehnic vorbind, sovieticii au fost de acord cu organizarea de alegeri libere şi democratice în toate ţările ocupate. Cât de democratice au fost acestea s-a văzut prea tărziu, iar posibilităţile de acţiune ale vesticilor erau limitate. 3. Fiecare dintre cele trei mari puteri participante şi-a urmărit propriul interes, iar România, care nu doar că nu participa (nu avea cum) er o ţară care schimbase taberele - după ce între 22 iunie 1941 şi 23 august 1944 luptase alături de Germania şi aliaţii ei, începând din 24 august şi până la terminarea celui de-al doilea război mondial a luptat împotriva Germaniei; de aici au rezultat o serie de neclarităţi asupra statutului României; în cele din urmă, la Conferinţa de Pace de la Paris nu ni s-a acordat statutul de "cobeligerant". Mai multe aici: http://ro.wikipedia.org/wiki/Conferin%C8%9Ba_de_la_Ialta