Sărbătoarea Naţională a României

Întâi decembrie 1918. Marea Unire a Transilvaniei cu România. Începând cu anul 1990, primul an de după Revoluţia din decembrie 1989, ziua de 1 decembrie a fost adoptată ca sărbătoare naţională.
La 27 octombrie 1918, organul conducător al românilor din Transilvania, Consiliul Naţional Român Central, a decis convocarea Marii Adunări Naţionale la Alba Iulia, pentru a consfinţi unirea Transilvaniei cu România. Astfel, Alba Iulia a devenit simbolul unităţii naţionale a tuturor românilor. Pe porţile cetăţii pe care, cu 319 ani în urmă, intra triumfător Mihai Viteazul, în ziua de 1 Decembrie 1918 se revarsă într-o ordine impresionantă, o mulţime de români. Prin prezenţa lor, vroiau să certifice dorinţa de a se uni cu ţara şi de a fi martorii acestui moment istoric. Astfel, pe Câmpul lui Horia s-au strâns peste 100.000 de oameni, români şi alte naţionalităţi, muncitori, ţărani, intelectuali, meseriaşi. Erau prezenţi şi 1.228 de delegaţi, aleşi prin vot de cercurile electorale sau de organizaţii politice şi de instituţiile româneşti din Transilvania, printre care oameni politici şi fruntaşi ai mişcării naţionale.
Memorabile sunt cuvintele Primului Ministru al României de atunci, marele om politic Ion I.C. Brătianu, la prânzul dat pe 14 decembrie 1918 în onoarea delegaţiei (din care făceau parte Vasile Goldiş, Alexandru Vaida-Voevod, Miron Cristea etc.) pentru a prezenta Regelui şi Guvernului României Actul Unirii: “Vă aşteptăm de o mie de ani şi aţi venit ca să nu ne mai despărţim niciodata. Sunt în viaţa unui neam clipe de fericire atât de mari încât ele răscumpără veacuri întregi de suferinţă. Bucuria noastră nu este bucuria unei singure generaţii. Ea este sfânta tresărire a întregului popor român, care de sute şi sute de ani a îndurat suferinţele cele mai crude, fără să-şi piardă credinţa neclintită în sosirea acelei zile care ne uneşte astăzi şi care trebuia să vie, care nu se putea să nu vie“.
Iată cum gândeau patrioţii români acum 90 de ani!!!!!